„Doza mare de narcisism a tinerilor poate indica tendințele mai accentuate de a-și supraestima propriile abilități, cunoștințe sau competențe, de a reuși să se prezinte foarte bine în interacțiuni scurte, însă putând întâmpina dificultăți la nivel comportamental ulterior”, a spus Marius Barbu, business development manager în cadrul Hart Consulting. De asemenea, pe lângă narcisism și dorința de a avea puțină responsabilitate, generația digitală se plictisește destul de repede de un loc de muncă, mai ales în situațiile în care nu are parte de o varietate de oportunități, prin urmare acesta este motivul pentru care tinerii nu stau foarte mult pe o poziție de entry-level.
„Având o nevoie mai mare de varietate și plictisindu-se ușor dacă nu au mereu stimulare, varietate, oameni noi în jur, oportunități noi – care nu lipsesc din piața forței de muncă actuală – este explicabil de ce cei mai mulți membri ai acestei generații pleacă mai repede din posturile de entry-level, care presupun exact acele atribute comportamentale care sunt mai reduse la aceștia”, a explicat Marius Barbu.
Studiul mai arată că tinerii din generația Millennials nu sunt foarte dornici să își asume responsabilități nici pentru ei și nici pentru alții. Mai degrabă ei urmăresc să se implice în mai multe proiecte profesionale care să le ofere ocazia de a se simți bine, de a trăi experiențe interesante și de a avea timp pentru hobby-uri personale și relaxare. Tendința de a sări etaÂpele carierei este încă un aspect care îi reprezintă și este legată de nerăbdarea tiÂneÂrilor, ei încearcă să acuÂmuleze competențe cât mai repede pentru a putea fi avansați.
„Tinerii nu sunt cei mai răbdători și vor să fie avanÂsați rapid. Contextul pieței muncii este atât de volatil, incert, complex și ambiguu, încât cine nu e pregătit să sară pentru a accede pe o poÂziție superioară poate pierde trenul. Tinerii din generația Millennials au înțeles contextul nesigur și încearcă într-o perioadă scurtă de timp să acumuleze compeÂtențe soft și tehnice, atât pentru jobul pe care îl ocupă, cât și pentru jobul pe care îl vizează”, a mai spus Marius Barbu.
În ceea ce privește perioada în care rămân la un loc de muncă, aceasta este clasificată de două tendințe: cei care răÂmân în aceeași companie în medie circa patru ani – maÂjoritatea nefiind la primul loc de muncă – și cei care sunt la primul loc de muncă și nu stau mai mult de doi ani într-o organizație. „Fiind curioși și nerăbdători, tinerii caută tot timpul provocări noi și posibiliatea de dezvoltare continuă, motiv pentru care se plictisesc și dacă nu sunt promovați sau nu li se dau instrumente de dezvoltare, ei pleacă”, a mai spus Marius Barbu.
Frecvența schimbării jobului care este des întâlnită în rândul tinerei generații nu este văzută bine de către angajatori, având în vedere că aceasta creează fluctuația de personal, dar implică și costuri pe care companiile le inÂvestesc în recrutare, motivare sau inducție a angajatului nou-venit.
Citește în continuare pe Ziarul Financiar.